Biserica Ortodoxă Română: Ucraina a „amânat nejustificat” înființarea unei structuri religioase românești. „Am luat act cu regret și vom continua demersurile”
Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a exprimat regretul față de amânarea nejustificată a recunoașterii legale a Asociației religioase Biserica Ortodoxă Română din Ucraina de către autoritățile ucrainene, conform unui comunicat transmis sâmbătă de Biroul de Presă al Patriarhiei Române.
BOR subliniază că asociația propusă îndeplinește toate cerințele prevăzute de legislația ucraineană în vigoare și anunță continuarea demersurilor către autoritățile din România și Ucraina pentru a soluționa această solicitare legitimă.
Pe 1 martie, Sfântul Sinod al BOR a decis să susțină înființarea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, care ar urma să fie subordonată Patriarhiei Române. Această decizie are implicații politice, având în vedere că, în prezent, unele biserici românești din Ucraina fac parte dintr-o structură subordonată Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, în timp ce altele sunt asociate cu Biserica Ortodoxă Rusă.
Analiza recentă a acestei decizii arată că va oferi preoților și ierarhilor români din nordul Bucovinei, care au fost persecutați de naționaliștii ucraineni, oportunitatea de a se alătura BOR, de la care au fost separați în 1944. Rămâne de văzut când și cum se va realiza această tranziție.
Conform ultimului recensământ din 2001, în Ucraina trăiesc aproximativ 150.000 de etnici români, majoritatea în regiunile Cernăuți și Transcarpatia. De asemenea, în sudul Basarabiei istorice (regiunea Odesa) locuiește o comunitate românofonă de circa 120.000 de persoane, majoritatea considerându-se etnici moldoveni, dar fiind considerați români de către București.
Cei mai mulți dintre aceștia sunt creștini ortodocși, restul fiind împărțiți între biserica greco-catolică și cultele neo-protestante. Date precise privind numărul acestora sunt rare.
Se știe că în regiunea Cernăuți există circa 200 de parohii românești, iar enoriașii sunt în prezent sub tutela Bisericii Ortodoxe Ucrainești (UPȚ), care, înainte de invazia Rusiei din februarie 2022, era legată canonic de Patriarhia Moscovei. În mai 2022, UPȚ a decis să se declare autocefală, dar autoritățile de la Kiev continuă să o asocieze politic cu Rusia.
Românofonii din sudul Basarabiei sunt, în cea mai mare parte, enoriași ai UPȚ, cu excepția unei mici minorități care aparține Protopopiatului de Ismail, parte a Episcopiei Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, care se află sub jurisdicția BOR.
Conform unui sondaj realizat de Institutul de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, aproximativ jumătate dintre membrii comunității românești din Ucraina frecventează serviciile divine în limba română la UPȚ, iar 29% se identifică ca fiind creștini, dar nu participă la slujbe.
Biserica națională a Ucrainei este Biserica Ortodoxă a Ucrainei (PȚU), care a obținut autocefalie în 2018, desprinzându-se de influența Moscovei și fiind susținută de majoritatea lumii ortodoxe, cu excepția Patriarhiei Moscovei și a bisericilor afiliate acesteia.
Vă rugăm susțineți activitatea FrontPress.net:
ANUNȚ: FrontPress se confruntă cu cenzura pe rețelele sociale. Accesați direct site-ul nostru pentru a citi articolele sau abonați-vă la canalul nostru de Telegram. Dacă doriți să ne sprijiniți prin PayPal, orice DONAȚIE este binevenită. Vă mulțumim!
Donați mai jos prin Revolut:
sau prin PayPal:
