Recent, analizele Profit.ro au arătat o creștere semnificativă a numărului de muncitori non-UE angajați în România, ajungând la 84.218 persoane la sfârșitul lunii august 2024. Aceasta reprezintă o creștere de aproximativ 10.000 de muncitori în mai puțin de un an, în urma deciziilor guvernamentale menite să faciliteze accesul forțat de muncă străin în țară. În ultimii trei ani, au fost aprobate anual contingente de 100.000 de muncitori din afara Uniunii Europene pentru a acoperi deficitul de forță de muncă, însă mulți dintre aceștia aleg să nu rămână în România pe termen lung, optând pentru migrarea către alte state din UE.
Contextul Deciziei Guvernamentale și Revizuirea Cotelor de Angajare
La sfârșitul anului trecut, Guvernul României a stabilit un contingent de 100.000 de muncitori străini pentru anul 2024. Deși inițial s-a discutat despre o cotă de 140.000, aceasta a fost revizuită în scădere, deoarece analiza a arătat că cotă de 100.000 din 2023 nu a fost utilizată complet, doar jumătate dintre muncitorii străini aprobați fiind angajați efectiv. Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) a subliniat că cererea reală de muncitori străini este mai mică decât numărul permis de autorități.
Rata Ridicată de Respingere a Vizelor și Principalele Motive
O barieră semnificativă în creșterea contingentului de muncitori străini este rata de respingere a vizelor de muncă pe termen lung, care a ajuns aproape la 30% în 2023, dublu față de anul anterior. Cele mai frecvente motive de respingere sunt lipsa documentației necesare, necunoașterea limbii engleze și suspiciuni legate de traficul de persoane sau riscurile pentru securitatea națională.
Distribuția Naționalităților și Evoluția Numărului de Muncitori Străini
Conform datelor oficiale, cei mai mulți muncitori non-UE din România provin din Nepal (20.636), Sri Lanka (16.115), India (8.306), Bangladesh (6.298) și Turcia (6.240). La începutul anului 2024, numărul muncitorilor străini era de aproximativ 72.337, ceea ce reflectă o creștere constantă comparativ cu anul precedent. Inspectoratul General pentru Imigrări a raportat 80.375 de avize de muncă eliberate până la 9 octombrie 2023, cu alte 9.700 de solicitări în așteptare. În perioada 2021-2023, autoritățile au emis peste 240.000 de permise de muncă, semn al intensificării recrutării de forță de muncă din afara UE.
Provocările și Efectele Migrației Muncitorilor Străini
Cu toate acestea, o proporție considerabilă dintre muncitorii străini aleg să părăsească România în favoarea unor țări mai dezvoltate din Europa de Vest. Se estimează că până la 40% dintre aceștia părăsesc România înainte de finalizarea contractelor. Această situație este confirmată de statisticile Centrului de Cazare a Străinilor din Arad, unde în primul semestru din 2024 au fost reținuți 400 de migranți, majoritatea încercând să treacă ilegal granița spre Spațiul Schengen.
Implicațiile Economice și Sociale
Pentru a răspunde deficitului din anumite sectoare, România a angajat recent mii de șoferi de TIR din Filipine și personal pentru centrele de îngrijire a vârstnicilor. Cu toate acestea, unii angajatori au decis să renunțe la muncitorii din Asia din cauza diferențelor culturale semnificative, căutând alternative pentru a umple locurile vacante.
În concluzie, creșterea numărului de muncitori străini non-UE în România reprezintă atât o oportunitate, cât și o provocare pentru piața forței de muncă. Deși măsurile guvernamentale facilitează accesul acestora, rata scăzută de retenție rămâne o problemă majoră, iar autoritățile trebuie să găsească soluții pentru a reduce migrația lor către Vest și a asigura integrarea eficientă în economia locală.
Vă rugăm susțineți activitatea FrontPress.net:
ANUNȚ: FrontPress se confruntă cu cenzura pe rețelele sociale. Accesați direct site-ul nostru pentru a citi articolele sau abonați-vă la canalul nostru de Telegram. Dacă doriți să ne sprijiniți prin PayPal, orice DONAȚIE este binevenită. Vă mulțumim!
Donați mai jos prin Revolut:
sau prin PayPal:
