Recolta de porumb din acest an a fost cea mai mică din ultimele două decenii, incapabilă să acopere cererea internă, potrivit Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Cu toate acestea, traderii au exportat aproape întreaga cantitate, lăsând consumatorii din România să depindă de cereale modificate genetic importate din SUA și America Latină. În privința porumbului românesc infestat cu aflatoxină, returnat din Spania și Anglia, reprezentanții LAPAR consideră situația suspectă, având în vedere că traderii efectuează analize înainte ca marfa să plece din port.
Din cauză că procesatorii și fermierii din sectorul zootehnic nu dețin suficiente spații de stocare pentru cereale, traderii au colectat tot porumbul și l-au exportat. În ciuda faptului că producția din acest an este cea mai scăzută din ultimii 20 de ani, fermierii români au primit prețuri extrem de mici pentru porumbul lor. Potrivit conducerii LAPAR, porumbul românesc, apreciat pentru calitatea sa, este redirecționat în străinătate în timp ce consumatorii români sunt forțați să folosească produse de import.
În legătură cu situația porumbului infestat, Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, spune că este greu de crezut că problemele au fost depistate abia la destinație, fiind mai probabil o încercare de a scădea și mai mult prețurile de achiziție. „Analizele se fac înainte de încărcare, pentru că nimeni nu ar plăti milioane de euro pe o marfă neconformă. Cred că este o tactică de a reduce prețurile de achiziție, în condițiile în care producția a fost foarte mică anul acesta,” a declarat Baciu.
Despăgubiri doar pe hârtie
Fermierii spun că despăgubirile promise de Guvern pentru secetă nu au fost plătite până în prezent, deși suntem aproape de noiembrie, iar sumele au fost deja alocate în buget. Singurii bani care au ajuns au fost subvențiile, însă doar pentru cei cu suprafețe mici, între 1-5 hectare.
„Au plătit doar pentru suprafețele mici, pentru că acolo sunt mai mulți beneficiari, dar pentru suprafețele mari nu s-a dat nimic. Mulți fermieri au fost forțați să își închidă afacerile, iar cei care au supraviețuit au semănat foarte târziu,” a mai adăugat Baciu. În prezent, fermierii încă seamănă, deși campania de însămânțare ar fi trebuit să se încheie până la jumătatea lunii octombrie.
Despăgubiri întârziate
Proiectul de ordonanță de urgență pentru acordarea despăgubirilor a fost publicat de Ministerul Agriculturii pe 3 octombrie. Acesta recunoaște seceta pedologică severă din perioada septembrie 2023 – august 2024 ca fiind un fenomen natural calamitos și propune o schemă de ajutor de stat sub formă de granturi. Beneficiarii ar urma să fie fermierii care au cultivat în toamna 2023 și primăvara 2024 și care au procese-verbale de constatare a pagubelor cauzate de secetă, cu pierderi de peste 30% și până la 100%.
Vă rugăm susțineți activitatea FrontPress.net:
ANUNȚ: FrontPress se confruntă cu cenzura pe rețelele sociale. Accesați direct site-ul nostru pentru a citi articolele sau abonați-vă la canalul nostru de Telegram. Dacă doriți să ne sprijiniți prin PayPal, orice DONAȚIE este binevenită. Vă mulțumim!
Donați mai jos prin Revolut:
sau prin PayPal:
